In ultimele zile cotatiile  bursiere ale bancilor au cunoscut deprecieri, majoritatea analistilor apreciind ca declaratiile de joi ale presedintelui American ar fi cauza principala.

Se pare ca administratia americana doreste reguli mai stricte pentru activitatea bancara, separarea bancilor comerciale de bancile de investitii precum si limitarea cresterii entitatilor financiare pentru a evita dezastre majore in cazul caderii lor.

Se refera in special la bancile din categoria “too big too fail”, care au primit bani importanti de la buget pentru a supravietui tocmai pentru ca fiind atat de mari colapsul lor ar fi avut consecinte grave. Astfel, marile institutii financiare(cu  venituri de peste 50 de miliarde usd), pe ai caror conducatori Obama i-a denumit “fat cats” in discursul sau, ar putea fi obligate sa plateasca taxe de pana la 1% pentru a “carpi” deficitul bugetar american.

Cealalta decizie majora, este restrictionarea activitatii bancilor comerciale care nu vor mai detine sau investi in fonduri speculative sau fonduri private de participa?iune. Bancile comerciale nu vor mai avea voie sa deruleze afaceri proprii. Astfel linia de demarcatie intre cele 2 tipuri de banci care devenise inexistenta odata cu abrogarea in 1999 a legii datand din perioada marii crize -Glass-Steagall- va fi din nou pusa in aplicare, fara ca legea sa fie repusa in drepturi, totusi.

Aceasta restrictie va afecta banci importante cum ar fi Citigroup, Bank of America sau Goldman Sachs.

Aceste decizii nu ar trebui sa fie totusi suprinzatoare, Paul Volcker, fost presedinte FED(1979-1987) si actual consilier al presedintelui Obama pronuntandu-se inca din primavara anului trecut in favoare acestor hotarari.

In acelasi context marile banci americane au raportat rezultate contractorii pe 2009. Daca Goldman Sachs si alte cateva banci nu foarte mari Well Fargo, Bank of New York Mellon, US Bancorp au avut profit, banci mari au anuntat pierderi. CitiGroup 1,6 miliarde, Bank of America – 2,2 mld, Morgan Stanley – 0,9 mld, dezamagind investitorii.

Astfel incat caderile de la bursa nu pot fi puse in totalitate pe seama declaratiilor lui Obama ci si pe seama rezultatelor financiare.

Valoarea de tranzactionare pentru cupru a crescut de la sfarsitul anului trecut si pana in prezent cu peste 70%.

Sa nu uitam insa ca in noiembrie cuprul (la fel ca si aluminiul) atinsese minimul ultimilor 3 ani iar stocurile disponibile crescusera foarte mult ca urmare a prabusirii cererii.

Raspunsul este in China care a anuntat la inceputul anului pachetul de stimulare al economiei in valoare de 586 mld. de dolari. In principal planul se refera la infrastructura dar pentru a construi atat de mult este nevoie de materii prime.

Astfel China a profitat de minimele istorice inregistrate la sfarsitul anului trecut si a inceput sa faca stocuri de materii prime. Febra cumparaturilor se pare ca s-a amplificat cu timpul, ajungand in perioada aprilie-mai la nivelul istoric de 400.000 tone. Un alt motiv al cumparaturilor masive de materii prime este dorinta Chinei de a-si reduce puternica dependenta fata de dolarul american, ei detinand o rezerva valutara de 2000 mld. de dolari.

Cum previziunile pe termen lung sunt nefavorabile dolarului, chinezii risca sa-si vada economiile amenintate asa ca au ales calea diversificarii portofoliului.