In ultimele zile cotatiile  bursiere ale bancilor au cunoscut deprecieri, majoritatea analistilor apreciind ca declaratiile de joi ale presedintelui American ar fi cauza principala.

Se pare ca administratia americana doreste reguli mai stricte pentru activitatea bancara, separarea bancilor comerciale de bancile de investitii precum si limitarea cresterii entitatilor financiare pentru a evita dezastre majore in cazul caderii lor.

Se refera in special la bancile din categoria “too big too fail”, care au primit bani importanti de la buget pentru a supravietui tocmai pentru ca fiind atat de mari colapsul lor ar fi avut consecinte grave. Astfel, marile institutii financiare(cu  venituri de peste 50 de miliarde usd), pe ai caror conducatori Obama i-a denumit “fat cats” in discursul sau, ar putea fi obligate sa plateasca taxe de pana la 1% pentru a “carpi” deficitul bugetar american.

Cealalta decizie majora, este restrictionarea activitatii bancilor comerciale care nu vor mai detine sau investi in fonduri speculative sau fonduri private de participa?iune. Bancile comerciale nu vor mai avea voie sa deruleze afaceri proprii. Astfel linia de demarcatie intre cele 2 tipuri de banci care devenise inexistenta odata cu abrogarea in 1999 a legii datand din perioada marii crize -Glass-Steagall- va fi din nou pusa in aplicare, fara ca legea sa fie repusa in drepturi, totusi.

Aceasta restrictie va afecta banci importante cum ar fi Citigroup, Bank of America sau Goldman Sachs.

Aceste decizii nu ar trebui sa fie totusi suprinzatoare, Paul Volcker, fost presedinte FED(1979-1987) si actual consilier al presedintelui Obama pronuntandu-se inca din primavara anului trecut in favoare acestor hotarari.

In acelasi context marile banci americane au raportat rezultate contractorii pe 2009. Daca Goldman Sachs si alte cateva banci nu foarte mari Well Fargo, Bank of New York Mellon, US Bancorp au avut profit, banci mari au anuntat pierderi. CitiGroup 1,6 miliarde, Bank of America – 2,2 mld, Morgan Stanley – 0,9 mld, dezamagind investitorii.

Astfel incat caderile de la bursa nu pot fi puse in totalitate pe seama declaratiilor lui Obama ci si pe seama rezultatelor financiare.

Tocmai cand semnalele pozitive despre iesirea din criza incepusera sa fie tot mai vizibile, saptamana aceasta principalul fond de investii din Dubai (unul din cele 7 emirate care formeaza Emiratele Arabe Unite), Dubai World, a cerut o amanare de minimum 6 luni a scandentei datoriilor sale, in valoare de aproape 4 miliarde de dolari. Datoriile totale se ridica insa la 60 miliarde de dolari.

Suma este considerata mare pentru posibilitatile emiratului dar analistii economici apreciaza ca bancile, aflate in proces de revenire dupa criza de anul trecut, vor reusi sa treaca peste soc. Cele mai expuse banci sunt in ordine HSBC(UK), Standard Chartered (UK), Barclays(UK), ABM Amro(acum detinuta de RBS), Arab Bank (Iordania). Se pare ca sectorul financiar din UK va primi din nou o lovitura grea. Doar HSBC de ex. este posibil sa aiba pierderi de peste 600 de milioane de dolari.

Ceea ce probabil va duce din nou la scumpirea creditelor si la restrangerea creditarii , afectand din nou o economie mondiala care spera ca recesiunea este la final.

Agentiile de credit Moody’s si S&P au scazut ratingul foarte mult, pana la “junk” pentru unele entitati guvernamentale din Dubai .

Bursele au reactionat puternic ieri la aceasta veste dar spre finalul sedintei de tranzactionare lucrurile se mai calmasera. Probabil in week-end se vor face mai multe analize asupra situatiei curente.

Fondul Dubai World este o companie de stat ce controleaza dezvoltatorul Nakheel, responsabil de celebra complex de insule palmier sau Burj Dubai, cel mai inalt zgarie-nori ce urmeaza a fi deschis in ianuarie 2010.

Creditul de 3,5 miliarde de dolari contractat de Nakheel este scadent pe 14 decembrie, fiind urmat de un altul de aproape 1 miliard scadent in mai 2010. Intre timp, in martie 2010, un alt dezvoltator are un credit scadent in valoare de peste 1 miliard de dolari.

Datoria totala care trebuie rambursata acumulata de fondurile de investitii , dupa cum am spus la inceput, se ridica aproape de 60 miliarde si ar insemna echivalentul a 60-70.000 euro/locuitor.

Pe termen scurt si mediu este posibil ca aceasta situatie sa scada apetitul investitorilor pentru economiile emergente din orientul mijlociu sau macar sa evite tarile sarace in resurse.

Pentru ca, Dubaiul, spre deosebire de vecinii sai (emiratul Abu-Dhabi de exemplu detine 8% din rezervele mondiale de petrol)  nu are rezerve de petrol.

Cum? Cu ajutorul Google Trends, aplicatia lor care masoara popularitatea unui anumit termen in functie de numarul de cautari facute de catre internauti cu ajutorul Google.
Ei afirma ca incepand din luna martie cautarile pentru locuri de munca prin intermediul motorului de cautare au scazut constant.
In paralel au crescut cautarile pentru case sau agenti imobiliari sau cautarile pentru programul rabla american, numit “Cash for Clunkers”.

In ultimul timp au aparut tot mai des stiri ca bancile (americane) doresc sa returneze banii primiti drept ajutor(cu exceptia asigurarii depozitelor). Este o stire buna care poate insemna sfarsitul crizei?

Motivul principal sunt rezultatele satisfacatoare obtinute la stress testele la care au fost supuse in urma cu putin timp. Poate nu e doar asta.  Poate doresc sa-si recastige libertatea de a da bonusuri cat de mari doresc, de a investi banii fara a da socoteala cuiva.  Daca gresesc din nou precedentul a fost creat , vor apela la stat pentru a fi salvate.  In schimb, daca nu returneaza banii, administratia Obama a anuntat deja un pachet de masuri pentru bancile care au primit fonduri TARP, prin care bonusurile sunt limitate, pachetele salariale de asemenea. Dupa cum am vazut, desi parea greu de crezut la un moment dat, acestea sunt principalele motive pentru care unele persoane activeaza in industria bancara.

De exemplu, Citibank este deja detinuta aproape in intregime de catre stat primind 300 de miliarde pentru garantarea depozitelor, inca vreo 300 pentru garantarea expunerii in active toxice, 50 de mld. pentru asigurarea injectarii de capital si alte “maruntisuri” batand spre 100 de mld.

Citibank are o intreaga istorie de pariuri pierdute pe sume colosale, incepand cu imprumuturile acordate guvernelor latino-americane in anii 80 si continuand cu sumele enorme pierdute in Rusia.

Intr-un editorial de marti, din WSJ, Citibank este nominalazata drept banca-fanion a bancilor de tip “zombie”, “too big to fail” dar in acelasi timp incapabile sa se descurce singure.

Inghesuiala bancilor de a returna fondurile nu arata sfarsitul crizei din pacate.